Sport Extrem.

Unele lucruri sunt imposibil de negat. Cum ar fi lipsa mea totala de aptitudini pentru sporturi mai mult sau mai putin extreme. Cred ca pasajul urmator in care Ri imi explica care-I faza cu mine si skiatul (aka chelul si tichia de margaritar) de este foarte elocvent:

Madic nu sunt rea, dar tu cazi si faci praf o bicicleta doar dak mergi pe langa ea.... iti fracturezi mana cazand de pe role.... Sunt chestii pe care eu le fac zi de zi si nu am patit niciodata nimik... Din motive de astea zic ca nu sunt sporturi pt tine.... Calaritul nu zic ca nu.... merita sa o faci o data sa vezi cum e, dar la ski.... eu m-am ales cu o vanataie mare, dar tu puteai sa-ti rupi un picior [...] pana si eu era sa imi rup in pozitiile mai dubioase in care am picat...

Si totusi viata in general e de multe ori un “sport extrem” si am reusit sa ajung la 27 de ani aproape :D.

Oarecum off topic ma gandeam zilele astea ce oameni neadaptati produce societatea Americana. Cred ca ar fi pierduti fara instructiunile de folosinta detaliate de pe cel mai mic ambalaj. Imi imaginam cat de pierdut ar fi un parinte de aici in Romania, de exemplu, cand ar trebui sa decida daca pasta de dinti e sau nu potrivita pt copilul lui care nu are 6 ani inca… Nu mi-a trecut prin cap, pana sa citesc de plictiseala pe pasta mea Colgate, ca nu-i pentru copiii mai mici de 6 ani. Oare pasta de dinti Cristal pe care am folosit-o in primii 9 ani din viata mea o sa se dovedeasca, in cele din urma, un…”sport extrem”?

Tu sau 10 random?

Ma gandesc uneori ca sunt eu inadaptata si incapabila sa accept realitatea asa cum este si sa trec peste lumea mea interioara ideala in care sunt niste lucruri si principii care pentru mine sunt evidente, dar se pare ca numai pentru mine.

Am facut mai demult un test online si erau doua intrebari una dupa alta.

1. Ce ai prefera? sa mori tu sau aleator 10 de oameni din lume?
2. Ce ai prefera? sa mori tu sau aleator 1000 de oameni din lume?

Si primul meu gand a fost de ce au pus a doua intrebare? Si de ce le-au pus in ordinea asta?

Si am inceput sa intreb in jur. Si cei mai multi oameni raspund ca prefera sa traiasca ei. 10 sau 1000 nu conteaza asa de mult. Si atunci am stiut de ce a fost pusa si a doua intrebare. Pt ca majoritatea raspund la prima ca altii, dar mai sunt si oameni care probabil zic ca totusi 1000 e prea mult.

Oare eu care as prefera sa mor eu in locul fie si al unui singur om aleator din lume, de groaza de a traii cu gandul ca a fost decizia mea moartea unui om... de gandul ca aleator poate insemna ca omul ala ar putea sa fie cineva fara de care oricum viata mea nu ar mai avea sens... Oare eu sunt defecta?